Cercetătorii vor folosi 300 de voluntari pentru a stabili dacă serul, cunoscut sub numele ChAdOx1 nCoV-19, produce un răspuns imun puternic la copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, transmite News.ro.

Vaccinul dezvoltat de Oxford şi AstraZeneca este unul dintre cele trei aprobate pentru utilizare în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană, alături de cele realizate de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

Serul Oxford/AstraZeneca a fost aprobat pentru utilizarea în cazul persoanelor cu vârste de peste 18 ani, în două doze, administrate la o distanţă de 4 până la 12 săptămâni.

A rezultat recent că este mai puţin eficient în a oferi imunitate în faţa unor tulpini ale noului coronavirus.

Profesorul Andrew Pollard, cercetător-şef în cadrul studiului pentru vaccinul Oxford, a spus: „Având în vedere că cei mai mulţi copii sunt oarecum neafectaţi de coronavirus şi este puţin probabil să se simtă rău, infectaţi fiind, este important să stabilim nivelul de siguranţă şi răspunsul imun al vaccinului la copii şi tineri. Prin aceste noi studii vom afla mai multe privind controlarea SARS-CoV-2 la aceste grupe de vârstă”.

Dezvoltarea acestui vaccin a început în primele luni ale anului 2020, a fost testat pe primul voluntar în luna aprilie şi, de atunci, mii de oameni au fost implicaţi în testele clinice.

În dezvoltarea vaccinului a fost utilizat virusul gripei comune care infecta cimpanzeii şi care a fost modificat genetic.

El a fost modificat, astfel încât să nu cauzeze o infecţie la oameni şi să poarte modelul unei părţi a coronavirusului, cunoscută ca proteina spike. Odată ajuns în organism, începe să producă proteine spike ale coronavirusului pe care sistemul imunitar le recunoaşte ca ameninţare şi încearcă să le distrugă.

Apoi, când sistemul imunitar va intra în contact cu virusul real, va şti exact cum trebuie să acţioneze.

Sursa: PROTV

Lista intră în vigoare pe 15 februarie.

Ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea sunt: Portugalia, Israel, Muntenegru, Insulele Turks şi Caicos, Andorra, Cehia, Monaco, Spania, San Marino, Slovenia, Gibraltar, Guernsey, Saint Lucia, Croaţia, Liban, Letonia, Estonia, Statele Unite ale Americii, Slovacia, Emiratele Arabe Unite, Saint Vincent si Grenadine, Marea Britanie, Aruba, Albania, Seychelles, Bahrain, Franţa, Sint Maarten, Malta, Suedia, Puerto Rico, Lituania, Luxemburg, Serbia, Panama, Maldive, Irlanda, Brazilia, Olanda, Insulele Falkland, Italia, Eswatini, Belgia, Chile, Peru, Columbia, Elveţia, Argentina, Kosovo, Belarus, Kuweit, Austria, Uruguay, Bolivia, Republica Moldova, Botswana, Macedonia de Nord, Cipru, Polonia, French Polynesia, Georgia, Liechtenstein, Malaezia, Germania, Ungaria, Qatar, Africa de Sud.

De asemenea, hotărârea CNSU stabileşte şi regulile de aplicare a carantinei în cazul persoanelor care sosesc din ţările/zonele/teritoriile enumerate.